Presedintele Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 si a declarat ca participarea in aceasta initiativa ar dezavantaja Moldova pentru ca o plaseaza intr-un grup de state mai putin avansate in procesul de integrare europeana ca Azerbaijanul sau Belarus. Ingrijorarea presedintelui este justificata. Moldova poate regresa dramatic in procesul de integrare europeana, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorala.

Mai multe state membre UE sunt profund ingrijorate de lipsa de corectitudine al procesului electoral de la Chisinau. Un oficial european mi-a declarat acum cateva zile ca “Guvernul Moldovei a exercitat presiuni asupra Pro TV si a initiat o sumedenie de cazuri penale impotriva liderilor de partide de opozitie; Saakashvili si Sargsyan au impuscat cu gloante de cauciuc in proprii cetateni; Iuscenco a subminat functionalitatea administratiei publice din Ucraina. Pe acest fundal pana si Belarus pare ca se misca in directia cea buna”. Anume calitatea procesului electoral plaseaza Moldova in grupul statelor post-sovietice in care calitatea democratiei se deterioreaza. Sigur, Moldova nu este o dictatura, si nici un stat cu o guvernare autoritara consolidata ca Rusia, Azerbaijan sau Belarus. Dar pentru UE conteaza nu doar starea in carea se afla Moldova, ci si directia in care se misca aceasta. Iar directia este gresita.

In ultimii ani Moldova deja ramanea cu cel putin un an in urma Ucrainei in relatiile cu UE. Spre deosebire de Ucraina, Moldova nici nu a putut obtine mandatul privind negocierea unui nou acord de asociere cu UE. Adoptarea acestui mandat a fost amanata pana dupa alegeri din cauza faptului ca mai multe state UE considera ca guvernarea din Republica Moldova nu este suficient de democratica. Asa cum decurg alegerile – cu implicarea masiva a procuraturei si politiei in procesul electoral si multitudinea de cazuri penale impotriva actorilor politici – Moldova se poate trezi serios izolata dupa alegeri. Iar intentia declarata al presedintelui Voronin de a ramane de facto la putere si dupa alegeri nu corespunde nici spiritului constitutiei Moldovei, nici obligatiilor asumate in fata de UE, si nici discursului pro-european al guvernului. Inradacinarea practicilor putiniste va distanta Moldova de UE mai mult ca orice decalaratii.

Apropierea de UE este determinata nu atat de eforturile ministerului de externe, ministerului economiei sau a declaratiilor presedintelui, ci de comportamentul politiei, al Comisiei Electorale Centrale si al postului TV Moldova-1. UE a invatat demult sa faca dinstinctie dintre democratiile virtuale si democratiile adevarate. Peste o jumatate din statele lumii de la Rusia la Zimbabwe, si de la Armenia la Venezuela incearca sa pretinda ca sunt mai democratice decat sunt in realitate. Moldova nu este nici primul, si nici ultimul stat care inearca sa ascunda niste realitati nu tocmai placute prin declaratii.

Pentru UE nu conteaza cine va castiga alegerile din 5 aprilie. Conteaza cum va decurge procesul electoral. Actualele alegeri pot fi o sansa de relansare al procesului de integrare europeana a Moldovei, si confirmare a destinului european al Moldovei. Niste alegeri libere si corecte ar distanta clar Moldova de practicile autoritare devenite norma in spatiul post-sovietic, ar face mult mai usoara apropierea de UE, accesul la fondurile europene, facilitarea vizelor si negocierea unui nou acord Moldova-UE. Dar alegerile pot deveni usor o bila neagra care va atarna de gatul Moldovei pentru inca multi ani dupa alegeri. Abuzurile anti-democratice din perioada electorala vor afecta inevitabil relatiile Moldovei cu UE.

Moldova se afla intr-un nou context international. Anii de crestere economica ireversibila in regiune s-au terminat. Rusia nu mai dispune de fondurile quasi-nelimitate de pana acum. Totodata, Rusia este cu mult mai determinata sa isi impuna propria viziune a CSI-ului, inclusiv prin presiuni masive asupra propriilor aliati ca Belarus (din cauza presiunilor excesive ale Rusiei, Belarusul curteaza la toate nivelele UE). Rusia este gata sa ofere ajutor statelor CSI, dar resursele sale sunt limitate, iar conditiile politice impuse sunt mai dure ca oricand in ultimele doua decenii. In contextul crizei economice Moldova va avea nevoie de asistenta UE mai mult ca niciodata. In pofida crizei economice, bugetul Comisiei Europene ramane neafectat, inclusiv asistenta promisa Moldovei. Insa tocmai atunci cand Moldova se afla cel mai aproape de UE de la independenta incoace, exista riscul real ca procesul electoral deficient vor transforma Moldova intr-o parte inseparabila al spatiului post-sovietic nereformat, corupt, autoritar si profund ne-european. Apartenenta Moldovei la CSI (sau CSI-2) este determinata de Moldova insasi.

Urmăreşte răspunsurile la acest articol prin RSS 2.0 sau poţi plasa chiar tu un comentariu şi continua (trackback) aceasta temă la tine pe blog.